Luni, 31 august 2015
A fost un început de săptămână destul de normal. Robert a plecat la Berlin până vineri, iar eu am destul de multe sarcini de rezolvat până când se întoarce.
Când am plecat de la birou am dat peste o bizară apariție pe străzile din Hamburg – un tractor în centrul orașului, mergând alături de Volkswagen-uri și BMW-uri:
Am ajuns acasă, iar când mi-am verificat cutia poștală… surpriză: am primit nou-nouța carte de debit de la banca Haspa. Deși arată ciudățel fără numărul de card de 16 cifre și mă întreb cum o voi folosi pentru cumpărături online.
Tuesday, 1st of September 2015
În timp ce Robert este plecat, eu am destul de mult de lucru, și din păcate depind ca el să îmi dea feedback prompt. Lucrurile nu merg foarte eficient datorită acestui fapt, și sunt nevoit să lucrez la 3 sarcini în paralel.
După muncă am mers la automatul bancar să scot niște bani. Am reușit să finalizez această sarcină, încă din prima încercare, deși interfața era în germană. În timp ce făceam asta, un gând mi-a străbătut mintea, cum că astfel ar trebui să se simtă cei care joacă la păcănele. Apăsând butoane aleator și sperând să iasă banii. 🙂
Am reușit dimineața să îmi fac un abonament lunar de transport, dar seara nu mai eram la fel de mulțumit cu achiziția făcută, deoarece am aflat că doar cu 10 EURO în plus, puteam să îmi fac abonament lunar nu doar pe 3 zone din Hamburg, ci pe întreaga Mare Zonă a Hamburg-ului (inelele A și B), care cuprinde cam toate părțile importante din acest mare oraș. Așa că m-am dus la Hauptbahnhof (Gara Centrală) și mi-am schimbat abonamentul, plătind doar o diferență de 10 EURO.
HVV-Tarifplan / Fare Zone Plan, Stand 14.12.2014
Miercuri, 2 septembrie 2015
Nu sunt sigur cum se simte un dependent de cafea, asta dacă se simte diferit în vreun fel, însă deși nu ador gustul ei, am nevoie de acel supliment de energie pe care doar o ceașcă de cafea poate să mi-l dea. Nu beam cafea înainte să vin în Hamburg, dar acum o servesc fierbinte, cu lapte și dulce, în fiecare dimineață.
Două lucruri pe care le-am remarcat venind acasă de la serviciu: În primul rând, autobuzul a devenit mai aglomerat, și presupun că asta se datorează faptului că oamenii s-au întors din concedii. Al doilea, acela că sunt mai mulți cerșetori pe stradă și la metrou decât sunt în București de exemplu, ceea ce e destul de paradoxal, din moment ce Germania ar trebui să fie o țară bogată și dezvoltată.
Când am luat autobuzul 179 spre cămin, a trebuit să mă dau jos cu o stație mai devreme de Ueberseekolleg, deoarece poliția blocase strada Alsterdorfer. Am vrut să fac o poză, însă nu am vrut să par suspicios și să fiu reținut de „Polizei”. Păreau destul de intimidanți chiar și la distanță.
Joi, 3 septembrie 2015
Dacă îți aduci aminte, am scris într-una din postările mele anterioare că ZDF – televiziunea națională Germană – a venit la birou ca să facă un reportaj despre Project Breeze. Ei bine, astăzi am apărut la TV. Dă click aici ca să vezi video-ul.
Destul de mișto, huh? 🙂 În video poți să vezi și părți de la birou. Dar ceea ce nu poți vedea este mica terasă unde te poți deconecta și fugi de toate problemele tale, măcar pentru 10 minute. Așa că am făcut o poză pentru tine:
Probabil că nu este cel mai liniștit loc din Hamburg, căci linia de metrou trece chiar prin spatele clădirii de birouri, poate că nu este cea mai mare terasă din cartier, sau cea mai ordonată, dar își face treaba, și nu este niciun alt loc mai bun în jurul biroului unde să îți sorbi din cana cu ceai fierbinte.
Vineri, 4 septembrie 2015
Robert s-a întors. Și într-un moment bun, pentru că aveam nevoie disperată de feedback-ul și acceptul lui pe vreo 7 chestii diferite, înainte să mai progresez cu ce aveam de făcut.
La prânz am vrut să mergem într-un loc nou în care nu am mai fost. Robert a găsit pe Foursquare un restaurant numit „Gasthof Möhrchen” (sau „Taverna Morcovilor”). După mult mers și multe ocolișuri, l-am găsit:
Gasthof Möhrchen – „Taverna Morcovilor”
Robert a încercat să mă păcălească spunându-mi că aici au „sare germană”. Sincer, habar n-am cum ar trebui să o mănânci fără să îți spargi dinții în bucățile ei mari:
sare „germană” (NOT!)
Eu am servit languine, care este o mâncare foarte italiană de fapt, și mi-am regretat decizia după ce am văzut farfuriile lui Robert și Annika pe care erau așezate probabil cele mai mari chiftele pe care le-am văzut vreodată:
Sâmbătă, 5 septembrie 2015
A trebuit să mă recuperez după munca de săptămâna asta, așa că nu m-am trezit decât după-masa. Vremea era instabilă, așa că am stat acasă și m-am jucat Civilization V:
„O pierdere de timp” – ar spune unii. Dar nu și dacă de asta ai nevoie ca să îți refaci puterile pentru săptămâna următoare.
Duminică, 6 septembrie 2015
Vremea a fost instabilă, așa că am stat acasă toată ziua. Din când în când îmi place să aprind o lumânare cu aromă de citrice seara.
Sper ca săptămâna viitoare să pot să vă împărtășesc mai multe, iar dacă vremea va fi bună, voi vizita și alte zone din Hamburg.
Sunt designer liber-profesionist. Distanța nu este o problemă. Pot lucra de oriunde. 
