Posted by on aug 24, 2015 in Freedom Addict Diary | 0 comments

Prima mea săptămână în Hamburg se sfârșește. A fost doar o săptămână, dar s-au întâmplat atât de multe încât pare să fi trecut o lună.

Luni am început lucrul la Project Breeze. Deoarece am vrut să las o bună impresie, am ajuns la birou la 8:45 am. Am ajuns primul, dar apoi a trebuit să aștept mai mult de o oră deoarece toți ceilalți au ajuns după 10:00. M-am păcălit. De atunci am decis să mă conformez și să vin la serviciu de la 10:00, la fel ca oamenii normali. 🙂

Prima mea săptămână la Project Breeze a fost mai ocupată decât m-am așteptat. A trebuit să proiectez 5-6 versiuni diferite de rollup înainte ca una să fie aleasă drept câștigătoare. Robert pare să fie foarte pretențios când vine vorba despre design, dar ăsta nu e un lucru rău atunci când cauți o provocare.

După prima zi de lucru eram epuizat și am plecat spre casă, doar ca să realizez că încă nu găsisem să cumpăr o furculiță, așa că a trebuit să îmi mănânc salata de pește folosind doar un cuțit. Presupun că putea fi și mai rău: puteam să fiu forțat să mănânc folosind doar două bețișoare. 😉

Mai era o problemă la căminul unde stau. Îmi consumasem deja cei 250 Mb pe care îi aveam în rețeaua mobilă O2, și teoretic încă mai aveam internet, dar era foarte încet. Mai încet decât un melc care se uită la porno cu țestoase. Însă mi s-a promis de către unul din tutorii de la cămin că voi avea internet pe marți.

Marți am avut prânzul la un restaurand asiatic pe care îl cunoștea Robert. Dar din moment ce nu mai mâncasem mâncare vietnameză până atunci, am comandat același lucru pe care l-a comandat Robert. Mâncarea mea arăta cam așa:

2015-08-18 12.31.01-pho-bo

Dar avea gust de șosete ude cu tăiței de plastic.

Zarko pe de altă parte și-a luat niște sushi foarte foarte …. FOARTE picant:

2015-08-18 12.31.11-sushi

Dar ajunge cu mâncarea. Înapoi la muncă, iar după programul de lucru, o lungă dar interesantă ședințe de brainstorming pe UI / UX.

Miercuri dimineața, eu și Zarko din Serbia am mers să ne înregistrăm la o instituție al cărui nume nu pot să îl pronunț, așa că îi voi da copy paste aici: „Einwohnermeldeamt” in Eimsbüttel. Nu am reușit să rezolvăm mare lucru, doar să luăm niște formulare pe care trebuie să le completăm. Am realizat că nu puteam să rezolvăm prea multe de unii singuri și că aveam nevoie de ajutorul cuiva din AIESEC, așa că i-am scris lui Stefan, care a fost de acord să ne ajute ziua următoare.

După-masa ne-a vizitat ZDF TV. ZDF este televiziunea națională aici în Germania, așa că e mare lucru că au vrut să îl intervieveze pe Robert despre Project Breeze. Mai jos puteți să îi vedeți în fundal, cu camere și microfoane, iar în prim-plan e Zarko și ecranul laptopului meu:

2015-08-19 16.35.21-ZDF

Joi am reușit în sfârșit să ne înregistrăm ca și interni care lucrează în Germania, mulțumită lui Stefan care a fost foarte amabil, și deși nu dormise noaptea, ne-a dus unde trebuia să ne înregistrăm, iar apoi ne-a programat la o întâlnire cu banca pentru a ne crea conturi bancare săptămâna următoare. Am vizitat chiar și sediul AIESEC Hamburg și am facut câteva poze pentru voi:

Foarte tipic pentru AIESEC, nu sunteți de acord?

După o zi „muncitorească” la serviciu în acea zi, eu am decis să rămân mai mult la birou (din moment ce încă nu aveam internet la cămin) și le-am arătat lui Robert și Sasha niște videoclipuri cu România. Am făcut chiar și schimb de videoclipuri muzicale din țările noastre, așa că aș spune că am făcut un mare pas înainte în a ne cunoaște mai bine. Dar încă nu simt că am spart nuca de cocos încă. (Vă voi explica la ce mă refer într-una din postările mele viitoare 😉 )

Vineri am luat prânzul din nou împreună, de data aceasta și cu Annika. Mi-am luat un Doner Durum turcesc, sau „shaworma” după cum e cunoscută în România. Nu a fost rea deloc, deși nu e foarte tipică pentru Hamburg, aș spune eu. Restul zilei a fost haotică, mai ales ultimele 30 de minute, când a trebuit să proiectez 2 flyere diferite printate pe ambele părți în doar câteva minute. Consider că am ceva aptitudini, însă din păcate termenul limită a fost prea scurt pentru mine ca să vin cu o idee estetică dpdv vizual, așa că sarcina a fost contramandată pe săptămâna următoare.

Mare surpriză când am ajuns la cămin: am internet!!! Yuppiii! 😀

Sâmbătă am mers la IKEA să cumpăr niște vase și o furculiță afurisită. Spre surprinderea mea, cele mai multe dintre vasele de porțelan de la IKEA erau făcute în România:

2015-08-23 13.31.16-made in Romania

Astăzi (duminică) am decis că a sosit momentul să vizitez Hamburg-ul. Iar un loc bun de a începe au fost împrejurimile căminului. Întâi am vrut să vizitez marele parc de lângă Ohlsdorf, care s-a dovedit a fi un uriaș cimitir care avea chiar și stații de autobus în interiorul său! După aceea am vizitat adevăratul parc din spatele căminului și am hotărât că acela va fi noul meu loc de relaxare. Uhm… atunci când nu plouă în Hamburg (adică foarte rar).

Vă las acum cu niște poze pe care le-am luat astăzi în cimitir și în parc:

Așa cum am promis, am scris mai mult despre ce s-a întâmplat în timpul săptămânii, dar probabil voi schimba formatul până când ajung la unul agreabil. Dacă aveți comentarii sau feedback / sugestii, scrieți-mi în secțiunea de comment-uri de mai jos. Până data viitoare: Tschüss! (înseamnă „Pa” și e foarte comună prin zona asta). 🙂