Posted by on sep 14, 2015 in Freedom Addict Diary | 0 comments

Luni, 7 septembrie 2015


Pe când mergeam cu autobuzul la serviciu, ceva neașteptat s-a întâmplat. O blondină a făcut o întoarcere de 180 de grade cu mașina chiar în intersecție, tăindu-i calea șoferului de autobuz. Poți să ghicești ce s-a întâmplat în continuare? Nu ai ghicit! Șoferul nu a spus absolut nimic, nu și-a pierdut cumpătul, nu a claxonat, nici măcar nu a schițat o grimasă. Pur și simplu a așteptat ca doamna să finalizeze manevra și să plece în treaba ei, după care și-a continuat calm drumul spre următoarea stație. Nu pot decât să îmi imiginez câte înjurături ar fi primit blondina dacă era în București. Cu toții ar trebui să învățăm din asta, un adevărat exemplu de fair-play în trafic.

La prânz, eu și Zarko am mers la un restaurant asiatic numit Wild Rice. Mâncarea a fost excelentă și pe săturate, a fost probabil cel mai bun mod în care puteam să cheltuiesc 7,50 EURO astăzi. Eu am servit niște rață crocantă cu sos dulce-acrișor, iar Zarko niște pui în sos curry:

2015-09-07 13.45.55-lunch at wild rice

În fiecare zi iau metroul spre și de la serviciu. Și în fiecare zi trec pe lângă kilometri și kilometri de graffiti desenați cu migală pe gardurile ce flanchează calea ferată. Probabil că nu aș putea aprecia un graffiti dacă ar fi mâzgălit pe un monument sau pe o clădire impunătoare. Dar totul se rezumă la context, și de data asta pot spune că graffiti-ul de pe gardurile de la metrou rup din monotonie și le dau propriul lor stil unic.

2015-09-07 18.52.59-graffiti on the walls at the subway

Marți, 8 septembrie 2015


Încă o zi, un nou restaurant. 🙂 De data asta eu și Robert am mers la „Otto’s Burger” și am mâncat un burger mare și suculent. Exact, vegani și vegetarieni – am mâncat carne și mi-a plăcut. Știu că o văcuță a trebuit să moară pentru ca eu să îmi savurez prânzul, dar dacă stai și te gândești… acea văcuță probabil nici nu s-ar fi născut dacă nu ar fi existat carnivori ca și mine. Așa că înainte să îmi spuneți că sunt un criminal, gândiți-vă că o văcuță a trăit o perioadă. Poate nu pentru mult timp, dar totuși, a trăit și a iubit și a avut vise plăcute de văcuță. Datorită mie. Hrană pentru cuget…

2015-09-08 13.26.40-burgers and dreams

Miercuri, 9 septembrie 2015


Aseară după ce am făcut duș am dat de un păianjen URIAȘ în baie! Nu era primul păianjen mare pe care a trebuit să îl elimin în apropierea camerei mele. Probabil are ceva de-a face cu faptul că locuiesc la demisol iar geamurile sunt mereu deschise.

2015-09-08 22.02.22-big spider

Prânzul se pare că devine punctul culminant al zilei, și ăsta nu e neapărat un lucru bun, pentru că asta înseamnă că restul zilei pur și simplu nu a fost suficient de interesantă ca să scriu despre ea pe blog. În fine, te voi tortura cu încă o poză cu mâncare. Astăzi, Robert, Annika și eu am mers la „Via Vai Pizza Al Taglio”, care acum devine unul din cele mai bune locuri unde am mâncat în Hamburg, egalând „Wild Rice Asian Restaurant”.

Aproape că poți să miroși pizza doar uitându-te la ea:

2015-09-09 12.23.57-pizza at via vai

Joi, 10 septembrie 2015


Rutina. Te poate duce în depresie, dar în același timp este ceea ce ai nevoie ca să devi mai bun în ceea ce faci. Eu nu pot spune nici că sunt deprimat, nici că am devenit un designer mai bun. Dar învăț lucruri noi în fiecare zi. Astăzi am petrecut aproape toată ziua citind articole despre flat design versus skeuomorphism versus material design, și am răsfoit pricipiile și ghidul de material design de la Google. Este un teritoriu cu totul nou pentru mine și probabil ar fi trebuit să adopt această abordare cu mult timp în urmă, în loc să mă avânt cu capul în față în Photoshop și să fac design din mers.

Bun, ajunge cu designul, tu vrei să știi ce am mâncat astăzi. 🙂 Am mâncat o șaorma. Dar nu o să îți arăt nicio poză. De ce? Pentru că rutină și pentru că motive.

Vineri, 11 septembrie 2015


Saga cu mâncare continuă. 🙂 Astăzi, eu și Annika am luat prânzul la restaurantul asiatic Cooko. Dacă îți aduci aminte de una din postările mele, acolo am mâncat acea supă vietnameză de tăiței cu gust de șosete ude. Dar de data asta mâncarea a fost delicioasă. Am luat oferta zilei: somon flambat. Mmmm…

2015-09-11 13.25.40-flamed salmon at Cooko

Primele materiale de marketing pe care le-am făcut pentru Breeze au sosit. E vorba de doi fluturași: unul pentru B2B, iar celălalt pentru B2G. Dacă nu știi ce înseamnă asta, B2B vie de la „business to business”, iar B2G de la „business to government”. Practic noi vindem senzorul nostru de monitorizare a calității aerului către alte companii, dar și către orașe.

2015-09-11 18.11.25-Breeze flyers

Punctul culminant al zilei (și al nopții) a fost uriașa petrecere dată de Silpion la sfărșitul celor 3 zile de conferință numită Solutions Hamburg. Mulțumită lui Robert, am primit un cod de reducere care ne-a permis să participăm la conferință gratuit, căci altfel ar fi costat peste 600 de euro. Eu nu am putut să merg la conferință, fiindcă era în timpul orelor de muncă, dar am reușit să ajung la probabil cea mai tare petrecere la care am fost anul ăsta. Aveau de toate acolo: măncare gratis, băutură gratis, DJ de toate felurile și o locație enormă pentru a găzdui cei peste 3000 de oameni! Aveau inclusiv un centaur-bărbat și un centaur-femeie care întâmpinau participanții!

2015-09-11 19.47.16-lady centaur

2015-09-12 01.20.05-silpion party-26

Sâmbătă, 12 septembrie 2015


M-am trezit târziu, așa cum obișnuiesc să fac sâmbăta. Dar apoi a trebuit să mă grăbesc pentru că urma să particip la un tur al Hamburgului. Cu doar vreo două săptămâni în urmă am dat peste un website numit Hamburg Greeters. Este o idee foarte mișto – voluntari arată orașul turiștilor și altor oameni curioși, totul gratuit. De data asta, Jan Hennings s-a oferit să fie ghidul nostru. Am fost 6 în total: eu, Jan, Zarko (colegul meu de serviciu), Ivana (prietena lui Zarko), Carlos (un practicant din Mexic) și Milos (un practicant din Serbia care locuiește în Hamburg de vreo 2-3 ani).

2015-09-12 15.27.53-Hamburg Greeter-002

Timp de 5 ore, Jan ne-a dus prin cele mai importante părți ale Hamburgului. Am vizitat primăria, portul, am mers cu feribotul, am trecut de cealaltă parte a râului Elba printr-un tunel, iar în final am vizitat Reeperbahn, cel mai bun loc de distracție noaptea.

Mulțumită lui Jan am aflat lucruri interesante despre locurile pe care le-am vizitat. A fost un ghid excelent, iar engleza lui este impecabilă. Mulțumesc, Jan! 🙂

Duminică, 13 septembrie 2015


Nu fiecare zi aduce noi aventuri. Astăzi am sărbătorit o lună de când Hamburg a devenit noua mea casă. A fost o zi de reflecție, privind înapoi la câte lucruri s-au schimbat în doar 30 de zile. Cine știe ce va aduce luna următoare? Rămâi aproape și află mai multe, lunea viitoare.

Tschüss! :*